Articulatia genunchiului este intens expusa traumatismelor si foarte solicitata din punct de vedere mecanic. Multi dintre cei care practica sportul stiu cu siguranta ce inseamna hidrartroza, asa-numita "apa la genunchi". Termenul este folosit pentru a descrie acumularea de lichid la nivelul articulatiei si survine cel mai frecvent prin lovituri sau suprasolicitare. Capsula care captuseste articulatia produce in mod normal o cantitate mica de lichid care asigura o dinamica confortabila genunchiului. Insa, din cauza diferitelor afectiuni sau a traumatismelor, productia de lichid articular creste in mod anormal, provocand astfel aparitia genunchiului umflat si dureros.

 

Si totusi, de ce se umfla genunchiul ?

   Afectiunile traumatice acute sau folosirea intensa a membrelor inferioare, mai ales la persoanele obeze sau varstnice, poate determina acumularea de lichid la nivelul genunchiului. In plus, pe langa lichidul de inflamatie, in articulatie se mai poate depozita si sange in cazul in care fortele de frecare si de apasare a oaselor si cartilajelor articulare determina ruperea vaselor capilare.

   Cele mai frecvente afectiuni acute ce stau la baza hidartrozei sunt fracturile, entorsele, rupturile ligamentare sau elongarile acestora. Procesele cronice precum artrita sunt si ele caracterizate in evolutia lor de inflamarea articulatiilor si acumularea de lichid. In guta, la jonctiunea dintre oase apare o depune de cristale de acid uric care atrage dupa sine inflamarea si cresterea cantitatii de lichid local. Studiile arata ca aproape o treime dintre pacientii care sufera de boli autoimune (precum artrita) prezinta si afectari la nivelul articulatiei mari a genunchiului (descrise prin durere, inrosirea si umflarea zonei si limitarea miscarilor). De asemenea, artrita septica se caracterizeaza si ea prin acumularea de lichid in articulatia genunchiului in urma actiunii bacteriilor.

 

Cum recunoastem hidrartroza ?

   Prima manifestare a bolii este reprezentata printr-o senzatie de tensiune la nivelul genunchiului. De obicei, procesul afectarii articulare se desfasoara in timp indelungat, insa se pot intampla cazuri cand genunchiul se umfla dintr-o data, devine imobil si uneori dureros.

   Hidartroza post-traumatica este mai bine tolerata in timp. Persoanele dinamice sau sportive ajung la cateva luni distanta sa isi aminteasca de o manevra violenta locala. In schimb, in cadrul afectiunilor cornice precum osteoartritele autoimune, hidrartroza reprezinta un eveniment acut de reactivare a bolii. In acest caz genunchiul are de suferit brusc, se umfla prin acumularea de lichid si determina imposibilitatea pacientului de a sta in picioare si de a se deplasa prin mers.

 

Tratamentul hidrartrozei - sfaturi pentru acasa

   Metoda de vindecare a hidrartrozei depinde de cauza bolii care o produce. Remediile utilizate se axeaza pe terapia durerii si pe scaderea cantitatii de lichid din articulatie. Iata cateva sfaturi:

- Profitati din plin de orice moment de repaus, reducand astfel sarcina ce cade asupra genunchiului.

- Terapia prin contactul cu suprafete reci ajuta la controlul durerii si actioneza asupra edemului local. Aplicati gheata asupra genunchiului timp de 15-20 minute la fiecare 2-3 ore. Folositi pungi cu gheata invelite in textile si ridicati piciorul in timpul manevrei, sustinandu-l pe o perna.

- Daca afectiunea este una cronica, degenerativa sau artritica, efectul terapeutic cel mai eficient este cel al caldurii. Folositi masajul cu pietre calde, ulei sau chiar pamant incalzit.

- Biterul suedez este renumit pentru efectele sale asupra edemului articular. Eficacitatea sa este resimtita in timp in cazul bolii inflamatorii cronice, prin declansarea proceselor de mobilizare si eliminare a toxinelor din tot corpul. Specialistii recomanda pentru uz intern cure de 3 luni cu pauza de o luna si reluarea procedurii. Este necesara diluarea unei lingurite de biter cu o cana de apa si repetarea administrarii de 4 ori pe zi. Pentru uz extern se aplica local comprese.

- Cataplasmele sau patch-urile cu continut natural din plante sunt binevenite pentru tratarea locala a apei la genunchi, mai ales daca aceasta apare in urma unor traumatisme. Branca-ursului face minuni in acest sens. Zdrobiti frunzele si tapetati zona afectata, lasand un bandaj de sustinere. Repetati procedura 2-3 zile la rand.

- Si musetelul vine in ajutorul genunchiului prin proprietatile sale antiseptice si calmante. Preparati o infuzie dintr-un pumn de flori intr-un litru de apa, inmuiati o compresa in lichid si aplicati la nivel local.

- Va este de ajutor si sucul de lamaie amestecat cu ulei de cocos aplicat in comprese locale. Un rol antiinflamator il are si extractul de arnica in combinatie cu salcia, cimbrul si mentolul. La farmacie puteti gasi geluri deja preparate cu aceste plante, iar efectele sunt spectaculoase prin amelioarea durerii si cresterea circulatiei locale. In plus, se pot folosi si comprese cu frunze zdrobite de varza.

- In cazul batranilor suferinzi de reumatism degenerativ, genunchiul se trateaza cu cataplasme obtinute din radacina de soc sau cu decoct de ienupar, aplicat la rece. Produsele apicole sunt antiseptice. De incredere este propolisul (ca atare sau sub forma de unguente), el fiind folosit in cazul in care hidrartroza apare in cadrul unor infectii.

- Exercitiile de recuperare se impun in cazul traumatismelor. Este nevoie de o combinatie a imobilizarii genunchiului, urmata de kinetoterapie, aplicatii locale revulsive si ceaiuri calmante. Genunchiul puternic, rezistent la stres, se construieste in timp. Specialistii in kinetica sustin exercitiile acvatice ca fiind cele mai importante in preventia socurilor traumatice la acest nivel. Ei recomanda inotul, mersul in apa, pedalarea in valuri si masajul acvatic.

               

Autor: Dr. Iulia Tincu

Redactat de Dr. Frunza Alexandru