Categorii
Esti pe: Home » Intoxicatia cu ciuperci
Intoxicatia cu ciuperci
Articol publicat în
Revista: Nr. 58, Anul VI, Septembrie 2011
Pagina: 22

    Inca nu este constientizat suficient pericolul la care ne expunem prin consumul de ciuperci din flora spontana, dovada fiind cazurile anuale de otravire. Chiar si in lumea stiintifica persista o serie de mituri legate de modul in care putem afla daca o ciuperca este sau nu toxica. In ciuda marii dezvoltari a mijloacelor de informare in masa, se pare ca o parte din populatie ignora faptul ca solicitarea serviciilor medicale de urgenta inca de la primele simptome de intoxicatie poate face diferenta intre viata si moarte. Desi in flora salbatica a Romaniei exista peste 50 de specii de ciuperci toxice, cauza principala a intoxicatiilor nu o constituie toxinele continute, ci pretinsa cunoastere si aparenta pricepere. Necunoasterea poate avea consecinte tragice!

Intoxicatiile cu ciuperci. Perioada de latenta

   Exista doua tipuri de intoxicatii cu ciuperci, daca avem in vedere perioada de timp care trece pana la manifestarea primelor simptome. Astfel, sunt intoxicatii cu perioada scurta de latenta (intre 30 de minute si cateva ore de la ingestie) si intoxicatii care se declanseaza dupa un timp mai lung (de peste 10-12 ore). Adesea, este cu atat mai rau cu cat organismul reactioneaza mai tarziu dupa consumul de ciuperci toxice, fiindca, in acest rastimp, a putut fi absorbita o cantitate mare de otrava.

   Ciupercile care determina intoxicatii cu perioada scurta de latenta produc tulburari digestive, cateodata violente (crampe, voma, diaree) sau alterari ale starii psihice (apatie, crize de isterie, stari alternante). Printre tulburarile aparute se numara sindromul rezinoidian (cu manifestari gastro-enterice, provocate de ciupercile scuipatul dracului sau hribul tiganesc), sindromul muscarian, sindromul hemolitic, sindromul panterinian (provoaca "nebunia panteriniana", cu delir si halucinatii, prin consumul muscaritei sau al buretelui pestrit).   

   Intoxicatiile cu latenta prelugita au, uneori, doua faze: etapa gastro-intestinala, urmata de o aparenta ameliorare si o etapa nervoasa sau hepato-renala. Ele prezinta un risc sporit de alterari organice ireversibile si pot avea efecte letale. Sindromul faloidian produce mai mult de 90% din intoxicatiile cu final tragic din tara noastra, debutand cu tulburari gastrice si ajungand la tulburari hepatice si nervoase. Acesta este produs de ciupercile buretele primavaratic, buretele viperei (Amanita phalloides), buretele tomnatic si altele. Buretele viperei este printre cele mai toxice ciuperci din lume si cea mai toxica din flora autohtona. In urma sindromului helvetic, produs de intoxicatia cu zbarciog gras (Gyromitra esculenta), se poate ajunge pana la coma sau la un sfarsit fatal. Sindromul orenalian, produs de ciuperci din genul Cortinarius, poate debuta chiar si la 10 zile dupa consum si lasa urmari ireversibile, precum dependenta de dializa.

Mituri despre ciuperci

   Privitor la mijloacele de identificare a ciupercilor otravitoare exista o serie de mituri ale caror consecinte pot fi nefaste. Acestea sunt moduri aparente de a stabili daca o ciuperca este sau nu otravitoare. Sa examinam cateva dintre ele!

   In fiecare an au loc sute de cazuri de otraviri cu ciuperci. Atunci cand sunt popularizate, apar voci (chiar ale unor profesionisti) care sustin ca, de fapt, victimele intoxicatiei ar fi consumat ciuperci "bune", dar ciupercile respective s-ar fi hibridizat cu speciile otravitoare. Este o credinta falsa, care denota necunoasterea regulilor elementare ale geneticii, care ne spun ca, in conditii naturale, doua specii diferite nu se pot incrucisa. Persoanele intoxicate au cules, de fapt, ciuperci otravitoare.

   Se mai spune ca, prin fierberea ciupercilor (cu aruncarea apei) sau prin pastrare in otet, unii compusi toxici ar fi anihilati... Iarasi o idee falsa! Fiindca o mare parte din compusii toxici nu se dizolva in apa, iar otetul nu are capacitatea de anihilare a acestora.

   Unele persoane sustin ca ciupercile consumate de unele mamifere n-ar prezenta toxicitate pentru om. In realitate, exista ciuperci care, desi nu sunt otravitoare pentru multe mamifere, pot fi letale doar pentru om si pentru cateva specii foarte apropiate lui.

   Se mai zice, in popor, ca un obiect de argint care vine in contact cu ciupercile otravitoare se va innegri. Cele mai multe ciuperci toxice nu produc schimbarea culorii acestui metal nobil, iar innegrirea nu este produsa de catre substantele nocive.

   Unii asa-zisi cunoscatori mai examineaza, in afara de aspectul ciupercii, si calitatile olfactive sau gustative ale produsului in stare cruda. Toate aceste forme de identificare sunt amagitoare, deoarece pot sa existe ciuperci comestibile care sa aiba miros neatragator si gust neplacut in stare cruda, si totusi sa fie comestibile, dar si specii letale care sa para cu totul inofensive. Si aspectul ciupercii poate fi inselator, chiar pentru culegatori cu experienta de zeci de ani. De regula, ar fi mai bine sa nu fie consumate ciuperci din flora spontana.

Primul ajutor in intoxicatia cu ciuperci

   Simptomele generale ale otravirii cu ciuperci sunt: voma, stare de slabiciune, vertij, greata, crampe abdominale, diaree, gura uscata ori hipersalivatie, sete, febra, puls accelerat, transpiratie, respiratie rapida, hipotensiune, comportamente anormale, halucinatii, delir, tremuraturi, accese de furie, convulsii, neliniste, pierderi de cunostinta si cadere in coma. Daca aceste simptome apar imediat sau chiar dupa cateva zile dupa consumul de bureti (ciuperci salbatice) se va apela imediat serviciul medical de urgenta. Daca este o intoxicatie cu perioada scurta de latenta se va provoca voma. Inainte de a voma se va bea o cantitate mare de apa (1-2 litri) si, apoi, se va induce voma prin stimularea luetei (omusorului). Se repeta pana atunci cand prin voma se va elimina doar lichid limpede. Se poate administra si carbune activ. Pana la sosirea ambulantei persoana intoxicata va ramane in repaus, deoarece miscarea poate intensifica absorbtia si difuzarea toxinelor.

Tomi Tohaneanu, redactor revista Tratamente naturiste

Alte articole...

<
  • Maini frumoase cu extract de cartof

    Maini frumoase cu extract de cartof

  • Gusa endemica afecteaza peste 5% din romani. Tu stii cum sa o previi?

    Gusa endemica afecteaza peste 5% din romani. Tu stii cum sa o previi?

  • Ce culoare are dieta dv. ?

    Ce culoare are dieta dv. ?

  • Hipotermia. Spectrul frigului si primejdiile iernii

    Hipotermia. Spectrul frigului si primejdiile iernii

  • Tusea astmatiforma

    Tusea astmatiforma

  • Suferintele reumatice tratate cu crema cu Shungit

    Suferintele reumatice tratate cu crema cu Shungit

  • Igiena orala - zambeste sanatos cu Weleda!

    Igiena orala - zambeste sanatos cu Weleda!

  • Levantica ne da un somn linistit

    Levantica ne da un somn linistit

  • Copiii si cadourile de Craciun

    Copiii si cadourile de Craciun

>
www.alturl.com/aac3d
www.facebook.com/tratamente/app/100265896690345
www.teatree.ro
www.revista-tratamente-naturiste.ro/prodtot.php?prodtota&vc=Bio%20Active%20MC
www.ayurmed.ro

Abonare newsletter

Fii primul care află:
- când apar produse noi
la preţ de producător
- reduceri şi campanii promoţionale
- articole medicale noi
- clinici şi cabinete noi din zona ta
- evenimente noi
- când apare o nouă revistă
Atenţionare.
Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile şi informaţiile despre sănătate din cadrul siteului www.revista-tratamente-naturiste.ro au scop informativ şi educaţional şi nu substituie consultul direct şi nici diagnosticul stabilit în urma investigaţiilor şi a analizelor medicale. Cereţi sfatul medicului dv. înainte de a folosi tratamentele descrise.
Copyright
Revista Tratamente naturiste. Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului acestui site este strict interzisă fără acordul scris al editurii.
Site realizat de